Nu te-ai priceput! | George Cosbuc | Carti Audio | Poezii, Proza, Psalmi #nuteaipriceput #cosbucIti multumesc daca te abonezi si te astept sa revii de cate o PRICEPÚT, -Ă, pricepuți, -te, adj. 1. Care are cunoștințe numeroase, care are o pregătire temeinică într-un domeniu; capabil; iscusit, abil. ♦ Care exprimă pricepere, înțelepciune. 2. Poezia „Nu te-ai priceput", de George Coșbuc, cuprinde patru strofe a câte unsprezece versuri fiecare. Prima strofă, asemeni tuturor celorlalte, începe cu versul regăsit și în titlul operei: „Nu te-ai priceput!". Semnul exclamării, plasat la finalul versului, sugerează intensitatea sentimentelor eului liric, reprezen… Nu te-ai priceput! Zici că-s mândră și n-am vrut Ca s-ascult vorbele tale? Dar de unde știi? În cale Þi-am umblat și-n deal și-n vale, Și-orișiunde te-am știut. Zile lungi mi le-am pierdut, Să mă-mprietenesc cu tine: Tu-mi umblai sfios, Sorine, Și plângea durerea-n mine, Că tu nu te-ai priceput. Nu te-ai priceput! Am fost rea și n-aș fi vrut Să te las, ca altă fată, Nu te-ai priceput este o poezie scrisă de către George Coșbuc și publicată pentru oară în anul 1889, în ziarul „Tribuna" din Sibiu, iar apoi inclusă în volumul „Balade și idile", apărut în anul 1893. Opera face parte din categoria idilelor coșbuciene, principala sursă de inspirație a poetului fiind viața satului românesc. Și-orișiunde te-am știut. Zile lungi mi le-am pierdut, Să mă-nprietenesc cu tine; Tu-mi umblai sfios, Sorine, Și plîngea durerea-n mine Că tu nu te-ai priceput. Nu te-ai priceput! Am fost rea și n-aș fi vrut Să te las, ca altă fată, Să mă strîngi tu sărutată? Dar m-ai întrebat vreodată? Mă-nvingea să te sărut Eu pe tine! Pe-ntrecut Chiar cătam cu viclenie Să te fac să-ntrebi, și mie Mi-a fost luni întregi mînie gwKIaYE.

nu te ai priceput